Discret periculos: înțelegeți ce sunt emisiile fugitive

Emisiile fugitive neobservate anterior provoacă o mare îngrijorare, deoarece sunt greu de controlat

Emisiile fugitive fac parte dintr-o problemă care a atras un interes din ce în ce mai mare din partea industriei. Sunt un tip de emisie neintenționată care provine din conducte, scurgeri și chiar din conducte subterane. Emisiile fugitive sunt difuze și pot fi formate din materie solidă, lichidă sau gazoasă.

  • Ce este poluarea aerului? Cunoașteți cauzele și tipurile

Pentru a înțelege mai bine ce sunt emisiile fugitive și ce metode de a le evita, merită să ne amintim câteva concepte, precum „emisiile atmosferice”, pe lângă cunoașterea tipurilor de surse de emisie.

Procesul de emitere a unui gaz constă în eliberarea acestuia în atmosferă, permițând particulelor sale să intre în circulație. Emisiile pot apărea în mod natural sau pot fi derivate din activitatea umană, adică rezultate din activitățile umane. Sursele emițătoare, pe de altă parte, pot fi clasificate ca punctuale și difuze.

Sursele punctiforme sunt ușor de localizat, deoarece au mecanisme de control și direcție pentru fluxul de poluare care este emis, adică gazele degajate pleacă dintr-un punct anume, cum ar fi un coș de fum sau un evacuare, de exemplu.

Pe de altă parte, sursele difuze (sau nonpunctuale) nu au mecanisme de control și direcționare a fluxului de gaze, ceea ce le face dificilă localizarea, controlul emisiilor și destinația gazelor emise. Acestea sunt sursele care provoacă emisiile fugitive, despre care acum putem să le discutăm. Aflați mai multe despre ce sunt emisiile în aer și care sunt sursele acestora.

Emisii fugitive: ce sunt și de unde provin

Rezoluția 382/2006 a Consiliului Național al Mediului (Conama) definește emisiile fugitive ca fiind emisii difuze în atmosferă de orice formă de materie solidă, lichidă sau gazoasă, efectuate de o sursă care nu dispune de un dispozitiv destinat direcționării sau controlului fluxului acesteia. . Cu alte cuvinte, emisiile fugitive provin din surse de emisii difuze. In conformitate cu Agenția Statelor Unite pentru Protecția Mediului (EPA), aceste emisii sunt neintenționate și provin de la scurgerile de țevi și echipamente de pe suprafețe etanșe sau impermeabile, și chiar de la conductele subterane.

În ciuda definiției Conama a emisiilor fugitive, în ceea ce privește emisiile atmosferice, termenul este folosit în mod obișnuit pentru a se referi la eliberările difuze de compuși organici volatili (COV) în atmosferă, adică orice compus organic care suferă reacții fotochimice în atmosferă. COV reacționează în atmosferă formând în principal ozon (O3), care, deși este benefic în stratosferă (unde se formează stratul de ozon), poate fi extrem de dăunător sănătății și mediului când este concentrat în troposferă (stratul atmosferic în care se formează stratul de ozon). noi trăim).

O mare parte din emisiile fugitive apar prin scurgeri la pompe, compresoare și supape din instalațiile industriale. Pe lângă faptul că astfel de scurgeri sunt dăunătoare mediului, scurgerea produselor poate genera pierderi financiare pentru industrii, necesitând o metodă de reducere a emisiilor fugitive, minimizând acest tip de pierdere de material în atmosferă.

Statele Unite au fost primele care au stabilit un control asupra emisiilor fugitive de la începutul anului Legea aerului curat, în 1970, promovat de EPA. Pentru monitorizarea emisiilor a fost dezvoltată „Metoda 21” (sau EPA 21), care folosește un analizor portabil de gaz adecvat pentru aplicare în medii cu atmosfere explozive. De asemenea, a fost creat Programul de detectare și reparare a scurgerilor (Detectarea și repararea scurgerilor LDAR), care constă în detectarea și repararea eventualelor scurgeri.

Pe măsură ce echipamentul este reparat, se fac noi măsurători pentru a verifica eficiența întreținerii. Concentrațiile analizate se obțin în general în unitatea ppm (parte per milion), care, în funcție de periculozitatea și toxicitatea compusului, poate fi considerată o valoare relativ mare și, în anumite cazuri, poate prezenta un risc pentru lucrători și facilităţi.

EPA sugerează, de asemenea, câteva măsuri de precauție pentru reducerea emisiilor de COV (citiți mai multe în articolul „COV: cunoașteți compușii organici volatili”).

Un studiu realizat de Universitatea Federală din Rio de Janeiro (UFRJ) a identificat extracția, transportul petrolului și gazelor naturale drept unele dintre principalele activități care cauzează emisii fugitive.

Industria petrolului și a gazelor naturale este, de asemenea, un generator major de emisii fugitive de gaze cu efect de seră (citiți mai multe despre încălzirea globală), care pot emite dioxid de carbon (CO2), metan (CH4) și protoxid de azot (N2O). Compania de mediu a statului São Paulo (Cetesb) furnizează rapoarte de referință (inventare) privind emisiile de gaze cu efect de seră în diferite sectoare economice (printre acestea industria petrochimică).

Un raport pus la dispoziție de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) evidențiază unele activități considerate generatoare majore de emisii fugitive, cum ar fi emisiile fugitive de combustibili fosili (prin ardere), extracția și manipularea cărbunelui, pe lângă emisiile generate în procese. ulterioare exploatării miniere și care provin din minele subterane sau de suprafață care sunt abandonate după extragerea minereului.



$config[zx-auto] not found$config[zx-overlay] not found