Creșterea muncii copiilor în agricultură este determinată de conflicte și dezastre, spune FAO

Tendința amenință bunăstarea a milioane de copii și subminează eforturile de a pune capăt foametei și sărăciei

Munca copiilor

După ani de scădere constantă, munca copiilor în agricultura globală a început să crească din nou în ultimii ani, determinată parțial de o creștere a conflictelor și a dezastrelor legate de climă.

Această tendință îngrijorătoare nu numai că amenință bunăstarea a milioane de copii, dar subminează și eforturile de a pune capăt foametei și sărăciei în lume, a avertizat Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) cu ocazia Zilei Mondiale împotriva Muncii Copilului.

Numărul copiilor care lucrează în agricultură la nivel mondial a crescut considerabil, de la 98 de milioane în 2012 la 108 milioane în prezent, după mai bine de un deceniu de scădere continuă, potrivit ultimelor estimări.

Conflictele prelungite și dezastrele naturale de tip climatic, urmate de migrație forțată, au forțat sute de mii de copii să muncească.

Casele din taberele de refugiați sirieni din Liban, de exemplu, sunt predispuse să recurgă la munca copiilor pentru a asigura supraviețuirea familiei. Copiii refugiați îndeplinesc diferite sarcini: lucrează la prelucrarea usturoiului, în sere pentru producția de roșii sau colectează cartofi, smochine și fasole.

Aceștia sunt adesea expuși la multiple amenințări, inclusiv pesticide, condiții de salubritate inadecvate în câmp, temperaturi ridicate și oboseală la locul de muncă care necesită un efort fizic mare pentru perioade lungi.

În același timp, eforturile de eliminare a muncii copiilor în agricultură se confruntă cu provocări persistente din cauza sărăciei rurale și a concentrării muncii copiilor în economia informală și în munca familială neremunerată.

Foamea zero este posibilă numai prin eliminarea muncii copiilor

FAO susține că munca copiilor în agricultură este o problemă globală care dăunează copiilor, sectorului agricol și perpetuează sărăcia rurală.

De exemplu, atunci când copiii sunt forțați să lucreze ore lungi, disponibilitatea lor de a merge la școală și de a-și dezvolta abilitățile este limitată, ceea ce interferează cu capacitatea lor de a accesa oportunități decente și productive de angajare mai târziu în viață, inclusiv locuri de muncă într-un sector agricol modernizat.

„Este probabil ca copiii care lucrează ore îndelungate continuă să umple cozile celor săraci și înfometați. Întrucât familiile lor depind de munca lor, acest lucru îi privează pe copii de oportunitatea de a merge la școală, ceea ce, la rândul său, îi împiedică să obțină locuri de muncă și venituri decente în viitor”, a declarat directorul general adjunct al FAO, Daniel Gustafson.

„Având în vedere că peste 70% din munca copiilor din întreaga lume are loc în agricultură, este vital să se integreze această problemă în politicile agricole naționale și să o abordeze la nivel de gospodărie. În caz contrar, sărăcia și foamea în zonele rurale se vor agrava și mai mult. Trebuie să rupăm acest cerc vicios dacă vrem să ne îndreptăm spre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD). Foametea zero nu este posibilă fără munca copiilor zero”.

  • Obiective pentru dezvoltare durabilă: care sunt ODD-urile

Potrivit FAO, trei din patru copii care lucrează sunt în agricultură. Din 2012, peste 10 milioane de copii lucrează în sectorul agricol.

Dintre cei 152 de milioane de copii lucrători, majoritatea (108 milioane) sunt angajați în agricultură, creșterea animalelor, silvicultură sau acvacultură. În plus, aproximativ 70% din munca copiilor este muncă familială neremunerată, în timp ce incidența muncii copiilor în țările afectate de conflicte armate este cu 77% mai mare decât media mondială.

Aproximativ jumătate din toată munca copiilor din lume este în Africa: 72 de milioane - din cinci copii africani - lucrează, iar majoritatea în sectorul agricol. Urmează Asia, unde lucrează 62 de milioane de copii.



$config[zx-auto] not found$config[zx-overlay] not found